Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 5 Decembrie , 2022

Consorțiile administrative au primit undă verde

de Nicolae Teremtus

Senatul a adoptat luni, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege inițiat în septembrie de Guvern pentru modificarea şi completarea OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, care permite constituirea consorțiilor administrative, transmite Agerpres. Legea prevede și alocări bugetare speciale pentru localitățile care se asociază. Legea, care mai trebuie promulgată de președintele Iohannis, face primul pas spre reforma teritorială. E vorba despre înființarea consorțiilor administrative – asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate, potrivit proiectului pus în dezbatere publică. Această modificare a fost asumată de România prin PNRR.


Proiectul de lege are ca o­biect de reglementare crea­r­ea unui nou mecanism de cooperare/ asociere între unitățile administrativ-teritoriale, prin care se constituie consorțiile administrative, fără personalitate juridică, care au un dublu rol: pe de-o parte de a asigura realizarea unor activități necesare pentru exercitarea atribuțiilor date prin lege unor unități administrativ-teritoriale cu capacitate administrativă insuficientă şi, pe de altă parte, de a stimula fenomenul asociativ la nivelul administrației publice locale şi transferul de expertiză şi practici unitare. De notat că aceste consorții administrative nu vor avea personalitate juridică.
Conceptul de „consorții administrative” apare în cadrul PNRR pentru susținerea reformelor ce vizează creșterea capacității admi­nistrației publice locale. Unul dintre jaloanele care se regăsesc în componenta 10 – Fondul local din PNRR - vizează amendarea Ordo­nanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ prin reglementarea regimului juridic al organizării și funcționării consorțiilor administrative.

În cadrul consorțiului administrativ, alte unități administrativ-teritoriale membre ale acestuia le sprijină pe cele dintâi, prin intermediul asigurării unui personal specializat care să suplinească lipsa de resursă umană şi expertiză corespunzătoare, asigurându-se inclusiv creșterea capacității de implementare a proiectelor de in­vestiții publice. Legea prevede și fonduri bugetare pentru localitățile care se asociază.
„Pentru a stimula cooperarea unităților administrativ-teritoriale în consorții administrative, începând cu anul 2024, se înființează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative, a cărui finanțare este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației. Creditele de angajament şi creditele bugetare se prevăd prin legea bugetului de stat. Descrierea Programului multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice”, prevede proiectul adoptat de Senat.

Multe voci din societatea civilă, dar și din clasa politică, au cerut insistent o reformă administrativă care să ducă atât la scăderea numărului de comune, cât și la micșo­rarea numărului de județe, tocmai pentru a eficientiza cheltuirea resurselor.
Dincolo de eficientizarea cheltuirii resurselor, există o altă mare problemă. Faptul că județele nu pot accesa banii europeni la un nivel dorit. Fiind entități mici, este greu să depui și să susții proiecte câștigătoare. În mod normal, după modelul european ar trebui să avem județe, regiuni de circa un milion de locuitori. Adică, ar trebui realizată o reformă administrativ-teritorială.
O astfel de  reformă a fost realizată în majoritatea țărilor din Europa. În acest fel, cooperarea europeană este o cooperare regională mult mai elastică, mai benefică pentru aceste entități regionale. O astfel de reformă se dorește de mulți ani în România. Chiar au fost guverne care au propus, dar nu s-a ajuns la o finalizare, din motive specific româ­nești.
Ideea reformei este respinsă de PSD și PNL, mai ales la nivel local, dat fiind că o astfel de modificare ar duce la dispariția unor puternici baroni locali, dar și a sute de consilieri locali și județeni. În ultimii ani, au existat și două tentative de unificare a unor localități învecinate pentru a crește eficiența serviciilor publice, unul la Oradea și unul la Buzău, ambele eșuate. Aceasta era singura soluție până acum pentru colaborarea dintre două localități.