Comemorarea Centenarului Marii Uniri la Cernăuți

Ioan GOGOTA

Comemorarea Centenarului Marii Uniri din arealul Bu­co­vinei de Nord și al ținu­tului Herța din Ucraina, precum și a contribuției istorice majore a liderilor acestora la îndeplinirea idealului național de unitate, prilej de re­cunoștință (de a nu ne uita trecutul și de a cunoaște virtuţile înaintașilor pentru ființa și unitatea neamului românesc), a constituit premiza majoră pentru o delegație de cercetători științifici din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, de a efectua, în pe­rioada 8-11 noiembrie 2018, o vizită documentară în mai multe instituții culturale și de învățământ din Ucraina, oficii consulare și alte locații cu caracter științific, în vederea evaluării stadiul identității naționale în spațiile locuite / frecventate de cetățeni de sorginte românească, respectiv a promovării culturii românești în Ucraina, cu precădere în orașul Cernăuți, centrul luptei pentru emanciparea națională din zonele sus-amintite.
Pentru a ne îmbogăți imaginea despre personalități culturale în acest areal (fost teritoriu) românesc a fost nece­sară, fără îndoială, întâlnirea cu repre­zentanții comunității românești din Ucraina, unde, ghidați de un personal avizat am luat la cunoștință date și informații legate de conviețuirea lor pe teritoriul ucrainean.
De menționat este faptul că noua lege a educației votată de rada ucraineană prevede că, începând cu anul 2020, se vor aplica anumite restricții în ceea ce privește învățământul în limba română. Astfel, pentru clasele primare (ciclul 1-4) va exista învățământ în limba română; bilingv pentru gimnaziu (ciclul 5-8), 50% în limba română, iar restul în limba ucraineană. Pentru studiile liceale (clasele 9-12), învățământul în limba română urmează să fie de 12-15% din timpul rezervat.
Plecând de la o realitate istorică, conform căreia „cine nu are cultură, nu are identitate națională”, programul prestabilit în România a cuprins și vizitarea Universității din Cernăuți, denumită Uni­versitatea Națională „Yuriy Fedko­vych”, după numele lui Yuriy Fedko­vych, renumit scriitor ucrainean din Bucovina, instituție de învățământ su­pe­rior modernă, în plină evoluție, confirmând autentice disponibilități de creație științifică și culturală.
În acest context, s-au realizat întâlniri ofi­ciale cu prof. univ. dr. Stepan Mel­ny­chuk, rectorul universității, respectiv cu conf. univ. dr. Halina Zahaiska, șefa Catedrei de filologie română și clasică și cu studenții din cadrul Lectoratului de limbă română al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) din cadrul universității cernăuțene. În discuțiile purtate au fost invocate rela­țiile cu totul privilegiate dintre Uni­versitatea Tehnică Cluj-Napoca și Uni­versitatea Națională „Yuriy Fedko­vych” din Cernăuți, fiind reiterată ideea unor proiecte de colaborare (organizarea de manifestări științifice comune și depunerea de proiecte de cercetare în parteneriat), precum și facilitarea mobilităților de cadre didactice și stu­denți - schimburi pe întregul palier universitar (licență, masterat și docto­rat) pentru studenții români și ucrainieni (de sorginte română). Universitatea cer­năuțeană are peste 16 000 de studenți și 900 de profesori, repartizați în 16 facultăți de specialitate.

Referitor la cele discutate, prof. univ. dr. George Achim, a conchis: „Am fi bucuroși să avem o colaborare cu Uni­versitatea din Cernăuți pentru reali­zarea unui protocol: ne gândim la schimburi de studenți, masteranzi sau doctorat în cotutelă, dar și în cadrul proiectului european ERASMUS +. Pe linie de doctorat se pot elabora teze deosebit de valoroase având ca temă contextul european în literatura română și ucraineană / pe spațiul României și Ucrainei. Am dori să invităm studenți din cadrul universității dumneavoastră la sesiunile de comunicări organizate de către noi, să participe cu comunicări științifice în revistele noastre, acreditate (BDI), iar pe bază de reciprocitate, studenții și profesori români să poată publica în revistele de la Universitatea din Cernăuți. De asemenea, am fi bucu­roși să vă avem printre colaboratorii revistei „Familia română”. În prezent, la Universitatea din Ujgorod (Ucraina) ființează o catedră de limba română și istorie. Pentru anul 2019, în contextul unei conferințe care urmează să se des­fă­șoare la Baia Mare, invităm condu­cerea universității cernăuțene facă o vizită în municipiul Baia Mare în scopul semnării unui proiect de colaborare”.

La rândul său, rectorul universității cernăuțene a vorbit despre Catedra de limba română care (timp de 20 ani) a fost coordonată de academicianul Ion Bostan, fostul rector al Universității Tehnice a Moldovei. În anul 1993 a primit denumirea de Catedra de filologie și clasică, iar momentan cuprinde două secții: latina-greacă și literatură antică.
Orașul Cernăuți este un oraș ucrainean din regiunea cu același nume din nordul Bucovinei, inițial românesc în proporție de 85%, dar atribuit Ucrainei, după inva­darea Bucovinei de Nord, de către trupele sovietice. În prezent, circa 10-15% din populația orașului se declară etnici români de naționalitate ucrai­neană.

În ciclul evenimentelor culturale dedicate Centenarului Marii Uniri, delegația băimăreană a avut o întâlnire oficială cu reprezentanții trusturilor de presă românești acreditate pe teritoriul Ucrai­nei pentru a evalua potențialul cultural excepțional al presei literare românești din Bucovina de Nord. În acest sens, la sediul redacției Zorile Bucovinei, s-a desfășurat o conferință de presă cu reprezentanții mass-mediei din Cer­năuți. Au fost invitați să participe asociaţii şi organizaţii româneşti din regiunea Cernăuţi și mass-media de limbă română, printre care: Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, reprezentată prin profesor universitar Vasile Bâcu, jurnalist-editor al publicațiilor „Gazeta de Herța” și „Plai Românesc”; Liga Tineretului Român din Bucovina „Junimea”, repre­zentată prin Vitalie Zâgrea, redactor-șef la „Radio Ucraina Internațional” (în limba română) și „Radio Cernăuți” (unicul post de radio din Ucraina care emite 24 de ore din 24 în limba ro­mână); Societatea Victimelor Repre­saliilor Staliniste „Golgota”, Societatea Medicilor Români „Isidor Bodea” reprezentată prin Ștefan Broască; Fun­dația „Casa Limbii Române” și „Nea­mul Românesc” (publicaţie periodică a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi), ambele reprezentate prin Vasile Tărâțeanu, pu­blicist, membru de onoare al Academiei Române; Editura „Alexandru cel Bun’’ și „Glasul Bucovinei”, ambele repre­zentate prin conf. univ. dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Acade­miei Române; „Concordia”, reprezen­tată prin Doina Bojescu și „Zorile Bucovinei” (publicaţie în limba ro­mână, ce apare de două ori pe săptă­mână, respectiv miercurea şi vinerea) – prin Maria Toacă, Felicia Toma și Nicolae Toma, coordonatorul Societății Jurnaliștilor Independenți din regiunea Cernăuți. Moderatorul întregului eveniment a fost dr. Ion M. Botoș.
Pentru a completa imaginea de ansamblu a comunității românești din Ucraina în vederea evaluării premizelor și perspectivelor pentru generațiile viitoare de a-și păstra identitatea culturală în Ucraina, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și în localul „Cafe București”, delegația băimăreană a avut o întâlnire pentru reafirmarea unor legături istorice cu reprezentanții comunității românești afiliați în Uniunea Interregională „Comunitatea românească” din Ucraina (aceasta fiind formată din 27 de organizații ale românilor din regiunea Cernăuți, Odesa, Crimeea, orașul Se­vastopol și Transcarpatia). Au fost prezenți mai mulți lideri de organizații, printre care Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii Interregionale „Co­munitatea românească” din Ucraina și directorul Centrului Bucovinean Inde­pendent de Cercetări Actuale, Anatol Popescu – reprezentatul regiunii Odesa, academicianul Vasile Tărâţeanu, Vasile Crețu – președintele Comisiei Stra­tegice, Mihai Bojescu, Petru Posteucă – președintele Asociaţiei Cultural-Spor­tive „Dragoş–Vodă” și alții.

Întrunirea a coincis cu vizita unei dele­gații (directori și profesori de istorie din mai multe școli și licee din județul Brașov. Aceștia au beneficiat de un pro­iect cultural denumit generic „Cara­vana Prieteniei”, care și-au propus să transforme aniversarea Marii Uniri dintr-o celebrare a trecutului, într-o investiție în viitor prin vizite turistice în spații foste / actuale ale României Mari).
Au fost donate „pachete centenar”, conţinând mai multe cărţi de referinţă care promovează județul Maramureș, precum şi volume editate de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare.
 
În urma acestei întâlniri de rezonanță prin amploare și arie de diversificare, am concluzionat că, menținerea conş­tiinţei de neam este cea care asigură păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a românilor din regiunea Cernăuţi, în contextul în care situația comunității românești este orientată înspre asimilare și dezna­ționalizare. În acest sens, comunitățile de români din Ucraina, prin demersurile pe care le inițiază pe diferite paliere, solicită României să acționeze toate instrumentele legale pentru rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă: limbă – se vorbește sporadic moldovenește / românește); reli­gie – acordarea autoguvernării Bisericii Ortodoxe a Ucrainei determină preluarea bisericilor de sorginte română / moldovenească și școală – Legea Edu­caţiei, adoptate în ziua de 5 septembrie a.c. de rada ucraineană, urmărește lichidarea învăţământului în limbile mino­rităţilor naţionale: română, maghiară, polonă, rusă şi bulgară.