Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Sambătă , 9 Septembrie , 2017

Coltu’ meu / Întrebări!

de Nicolae Teremtus

Am încercat să fac un text despre ajutoarele sociale deoarece subiectul este de actualitate. În plină dezbatere pu­blică pe tema pensiilor şi a salariilor bu­ge­tare a apărut şi povestea ajutoa­relor sociale. Multă lume, dintre cei din zona decizional[, politicieni, afirmă că suntem un popor de asistaţi. Că se dau sume imense pe ajutoare de tot felul şi că lumea s-a obişnuit să nu mun­ceas­că… Un fenomen generat de situaţia economică şi politică din România. Nu ştiu cât de mare este fenomenul, de asta am şi vrut să fac materialul acesta.

Urma să merg să văd cât şi unde se dă, de ce şi tot ce se mai poate spune. Din păcate, nu am putut. Am şi explicat în textul scris pentru numărul acesta, aşa că nu mai intru în amănunte. Dar nu pot să nu remarc, din explicaţiile oficiale primite, atât cât s-a putut, cât de multe genuri, feluri, de ajutoare sociale se oferă. În general se crede că se dau, aceste ajutoare, celor care au probleme, nu pot lucra şi romilor. De fapt, acestora din urmă, credeam că se dă cea mai mare felie din tortul ajutoarelor. Şi pro­babil, per total, aşa este. Dar lucrurile sunt mult mai complicate. Există foarte multe genuri de ajutoare sociale, respectiv multe categorii sociale, beneficiari. Şi mulţi nu sunt romi.
Am ajuns la concluzia că există un segment din populaţia ţării ce are nevoie de ajutor. Este o categorie de oameni ce nu se vede şi de care nu prea se ştie. Noi, când vorbim cu răutate de ajutoa­rele sociale, de o Românie a asistaţilor sociali, ne referim la cei ce nu muncesc dar ar putea să o facă, la cei ce înca­sează ajutorul şi au şi alte surse de venit. Adică la afacerile oneroase în acest domeniu. Şi sunt multe.
Din păcate, România anului 2017 are şi mulţi, foarte mulţi români, indiferent de naţionalitate, ce au nevoie de suport.

De ce este o astfel de situaţie? De ce românii sunt mai bolnavi ca europenii la care ne tot raportăm? De ce avem nevoie de ajutor şi nu putem oferi ajutor? Am fost blestemaţi? Şi trebuie să privim în urma celor 50 de ani neno­rociţi? S-au făcut şi lucruri bune dar foarte multe rele! Întrebări dintr-un colţ. Nu că ar fi ceva nou. De fapt, cu între­bările astea am crescut!