Colţu’ meu / Despre o situaţie cu un medic

Am avut o săptămână plină de evenimente legate de spital, cu tot ceea ce înseamnă asta, medici, locaţii, situaţii. Şi tocmai în această săptămână a fost pe o televiziune naţională o pledoarie pentru corectitudine. De fapt, era ceva despre şpaga la români cu exemplificări zilnice de plicuri cu firfirei. A fost şi o zi dedicată medicilor, evident. M-am enervat un pic, deoarece subiectul e fumat demult, dezbătut până la epuizare, iar revenirea la nişte practici ce nu sunt generale nu face decât să enerveze tagma medicilor, şi aşa greu încercată în ultimii ani.

Mi-am zis că materialul a fost o porcărie! Dar, realitatea întrece de multe ori situaţiile discutate ca fiind ipotetice.

Speţă!

Cineva se duce la un cabinet particular al unui medic cunoscut în specialitatea lui, pentru o consultaţie. Dai un ban, dar face!

Consultaţia este 60 de lei noi. Medicul, o doamnă, îi spune ce şi cum, îi face nişte analize, tot acolo, alţi 150 de lei noi. La un bilanţ, medicul îi dă tratament şi îi spune să vină la un control peste o lună, dată la care omul trebuia să refacă analizele.

A trecut luna şi cel în cauză s-a dus la cabinetul medicului. La programare i s-a cerut taxa de consultaţie. Omul, uitând că are de făcut analize şi crezând că va face o ecografie a plătit şi s-a dus la medic.

Surpriză! Medicul i-a spus că trebuiau analizele şi i-a cerut să vină peste un anumit timp cu ele. După care a încheiat discuţia. Adică, fix un minut, dar banii pe o consultaţie pe care nu a dat-o i-a luat.

Omul a plecat, fiindu-i jenă să ceară banii înapoi sau o altă variantă. Se putea, de exemplu, să se compenseze din preţul analizelor care fac 150 de lei.