• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 29 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 7 Noiembrie , 2012

Cerneşti, legenda folclorului şi istoriei

Străveche vatră românească, Ţara Chioarului este atestată documentar din sec. al XIII-lea, fiind organizată în voievodate, din vechi familii nobiliare. Viaţa administrativă şi politică a zonei s-a polarizat în jurul Cetăţii Chioarului şi Baia Mare.

Materialul arheologic descoperit în vechi vetre de sat demonstrează continuitatea neîntreruptă a populaţiei autohtone româneşti pe acest teritoriu. Cetatea Chioarului(Cetatea de Piatră), aşezată pe un povârniş de deal, într-o cotitură a râului Lăpuş, a fost construită, probabil, imediat după năvălirile tătare.

Ca zonă etnografică, Ţara Chioarului se integrează armonios ansamblului culturii populare româneşti. Satele chiorene mai păstrează şi astăzi, pe alocuri, arhitectura ţărănească şi meşteşugurile specifice, ca şi o serie de manifestări spirituale ce merită să fie cunoscute. Comuna Cerneşti se află la hotarul de est al Ţării Chioarului, la confluenţă cu Ţara Lăpuşului, zona etnografică învecinată, de care o desparte Dealul Pietrişului.

Localitatea Cerneşti este atestată documentar, din anul 1424, ca localitate românească, fiind astăzi reşedinţa comunei cu acelaşi nume din judeţul Maramureş, alcătuita fiind din următoarele sate: Cerneşti, Măgureni, Brebeni, Fânaţe, Ciocotiş, Trestia şi Izvoarele (Bloaja).

Localitatea a fost întemeiată de voievodul Teodor Bota la începutul sec. al XVI-lea, căruia i-a fost atribuit acest domeniu prin acte nobiliare, pentru fapte de vitejie. Prin defrişări masive, bătrânul voievod şi jude a populat mai apoi satele Brebeni şi Ciocotiş. Așezată pe firul cristalin al Văii Bloajei şi Văii Brebului, localitatea îşi datorează existenţa şi vechimea neîntreruptă - bogăţiei pământului şi hărniciei oamenilor. Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura şi albinăritul. În ciuda dezrădăcinării, determinate de industria mineritului din bazinul băimărean, pe valea râului Bloaja s-au conservat destul de bine meşteşuguri şi obiceiuri străvechi, precum şi un patrimoniu imaterial remarcabil.

 

Ansamblul Măgura Cerneşti a luat fiinţă în anul 2000, la insistenţa actualului director al Căminului Cultural, Roman Radu, fiind ajutat şi susţinut de un grup de tineri din localitatea Măgureni. Iniţial, ansamblul se numea "Ansamblul Măgura din Măgureni", deoarece era alcătuit numai din tineri dansatori şi solişti din satul Măgureni. Satul este situat la poalele dealului "Măgura" de la care a luat şi denumirea ansamblul. Autorităţile locale de atunci reprezentate de domnul primar Şovre Nelu şi directorul Demian Bărbos de la Şcoala din Cerneşti, văzând că se face ceva pe plan cultural în comună, au dat în administrare Căminul Cultural din satul Măgureni tinerilor, aceştia având nevoie de sală pentru repetiţii.

Ansamblul avea în componenţă 6 perechi de dansatori, 4 solişti şi un taraf. Aceştia au realizat două dansuri, care erau structurate pe tot ce se dansa la jocul de la şură, atât în Măgureni, cât şi în satele învecinate. Cu acest ansamblu am participat la ediţia a III-a a "Festivalului Stuparilor" din Cerneşti şi la alte spectacole. Din anul 2004 ansamblul a luat o amploare mai mare, fiind susţinut material de noua administraţie locală, în frunte cu primarul Marcel Ionica Gîrda. Au mai venit 3 perechi de dansatori din Preluca Veche - sat vecin cu Măgureniul. La orchestră s-au adus noi colaboratori instrumentişti de valoare, cu care s-au susţinut spectacole şi orchestraţii în regia maestrului Sergiu Vitalian Vaida, şi la festivaluri de obiceiuri şi datini mai importante din judeţ şi afară. Din 2006, dansatorii din Preluca Veche au plecat înapoi la ,,Ansamblul Prelucana", care şi-a reluat activitatea întreruptă câţiva ani. Aceştia, sub îndrumarea prof. Ioan Pop, care este sufletul acestei formaţii, au realizat performanţe mari în anii care au urmat. Tot în acest an s-au făcut înregistrări de studio orchestrale, cu solişti, precum şi cu dansurile "Ansamblului Măgura Cerneşti." Tot în acest timp, la ansamblu au venit alte câteva fete din Cerneşti atât ca dansatoare, cât şi în cor.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.