Biblioteca de idei. Reunirea Familiei Năsui

Dintre câți români Năsui cunosc în această lume, toți au convingerea că se trag din Maramureș. E o credință-puternică, ce demons­trează că rădă­cinile au rosturi esențiale și la oameni (geotropisme și etnotropisme). De alt­fel, după unele statistici, în Mara­mureș sunt aproape 300 de purtători ai numelui de familie Năsui, pe când toate celelalte județe la un loc dispun doar de o sută și ceva de… Năsui. Conform acelorași statistici, neamul Năsui are reprezentanți în întreaga lume: SUA, Franța, Canada, Anglia etc.

Recent s-au adunat câteva sute de persoane spre a marca o „reunire” a Neamului Năsui la Vișeul de Sus, ocazie cu care a fost lansată și cartea „INGENIO ET VIRTUTE. Istoria Familiei Năsui din mica nobilime a Maramureșului” de Paula-Iulia Molnar și Ovidiu Molnar (Prefață de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș). Organizarea întregii manifestări, inclusiv costurile tipăririi, i-au aparținut lui Doru Năsui, inginer automatist, specialist în calculatoare, din 1986 stabilit în Statele Unite, la Chicago.
L-am cunoscut și eu într-o împrejurare interesantă, la o „sărbătoare a Ame­ricii”, în curtea rezidenței ambasa­dorului SUA la București. Era cu fratele său Simion, Nonu pentru prie­teni, și am comentat împreună implicarea sa în finanțarea PNȚCD și Con­venției Democratice, inclusiv alegerile prezidențiale din 1996. A făcut un lobby eficient și pentru acceptarea României în NATO și a orga­nizat vizita președintelui E. Cons­­tan­tinescu la Chicago în 1998.
Făcând o confuzie de „chipuri” Preșe­dintele mi-a mulțumit mie pentru „contribuțiile financiare respective”. N-am trădat până acum „greșeala”, dar, întâlnindu-mă cu detaliile sincere din carte (p. 339), am considerat că nu mai e un secret implicarea lui Doru Năsui în politica românească. „Ingenio et virtute”, înscrisul de pe vechile blazoane ale nobililor maramureșeni, i se potrivește perfect acestui distins bărbat care duce în lume faima Neamului nobil Năsui.
Sincer vorbind, m-am așteptat să apară o astfel de carte-document. În lipsa unui „Centru de Biografii”, cei doi tineri istorici și-au asumat o mare răspundere „coborând” pe fire documentare până la momentele cardinale (secolele XIV-XVI) ale „întemeietorilor” în nobilitate. Nefiind specialist în istorie medievală nu-mi permit aserțiuni critice legate de documente și evenimente istorice reconstituite. Apreciez, în schimb, galeria de portrete ale reprezentaților contemporani ai familiei: Găvrilă Năsui Tistău (1863-1918), Anastasia - Năstaca Năsui (1895-1963), Floarea Năsui Tistău (1915-2006), Găvrilă Năsui (a lui Sămătișă) – (1912-1981), Găvril Victor Năsui (n. 1940), Simion „Nonu” Ștefan Năsui (n. 1942), Livia Viorica Năsui (n. 1945), Dorel „Doru” Vasile Năsui (n. 1956), Radu Gavril Năsui (n. 1972) și Claudiu Iulius Gavril Năsui (n. 1985).

P.S. Îmi cer scuze, dar am scris peste tot în articol „Năsui” și nu „Nasui”, cum face mențiunile onomastice cartea în discuție! Regret că la capitolul „Alte ramuri, alți membri ai familiei”, nu i-am regăsit pe: Viorel Năsui (! frate cu Florentin – mențio­nat!), tatăl lor Andrei, fost timp de peste patruzeci de ani important demnitar juridic în zonă, Cosmin, fiul inventatorului Vasile Năsui, celebru în întreaga lume pentru inițiativele și proiectele sale artistice, pentru curatoriatele sale excepționale prin capitale culturale, Oana Năsui, manager de proiecte și mulți alții. Sunt oameni care au purtat în suflet mereu sentimentul că aparțin unei stirpe nobile și care pun în lumină dimensiuni monumentale ale excepțio­na­lismului nobiliar sau ale re­­pre­zentativității contemporane tu­te­lare și titulare ale acestuia, sub pecetea permanentă „Ingenio et virtute!”.