• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 29 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 19 Noiembrie , 2018

Biblioteca de idei / „Pe urmele materialelor publicate”

Prin anii ’70, când lucram ca ziarist la „Năzuința” din Sălaj, am învățat foarte multe elemente de ancorare a infor­mațiilor în decupaje reale. Nu pun acum în discuție tot ce era ideologizat, căci lucrurile sunt clare, dar am avut privilegiul și eu și colegii mei de la Secția probleme cetățenești (Valer Hossu, Ion Onuc Nemeș, Eugen Teglaș) să scriem în stil „liber”, astfel încât tot ce s-a acumulat sub semnăturile noastre nu este lovit de vântul istoric ce șterge din axiologie chiar și elementele relativ perene. Nu e o laudă aici, e sublinierea unei oportunități de a scăpa nemurdăriți de acele expresii urâte, dar obligatorii care trimiteau me­ritele spre Partidul Comunist și activiștii săi. Noi nu am fost „activiști de partid”, noi am fost ziariști!
O strategie gazetărească utilă, cultivată și de George Barițiu, Pamfil Șeicaru, B. Fun­doianu etc., cuprinde în paleta re­flexi­vităților și articole gen „pe urmele materialelor publicate”. O manieră civi­lizată de a reveni, spre a vedea dacă bi­nele mai lucrează sau dacă răul „a fost stârpit”!

Îmi aduc aminte de aceste momente foar­te plăcute când trăiam bucuria imensă că aserțiunile noastre critice sau evi­dențierile pozitive au produs „efecte”. În consecință, acest unghi intim de a vedea intervențiile jurnalistice mă luminează și acum. Voi ilustra o întâmplare recentă. Primind de la dr. Egon Vedrödy din Bratislava o carte despre istoricul de peste 300 de ani al familiei din care provine și care practic se confundă cu dezvoltarea monetaristică a Imperiului Austriac și Austro-Ungar, am găsit de cuviință să-l parcurg rapid și să scriu imediat un articol în rubrica mea de la „GAZETA de Maramureș” – „Biblio­teca de idei”. Am intitulat tableta „Vechi dovezi de mare noutate” și după apariție am trimis o scurtă scrisoare celui ce ne trimisese în dar albumul documentar. Mulțumirile au venit în aceeași zi. Și tot în aceeași zi a venit la mine în birou Daniela Sitar-Tăut, care a fost o perioadă lector la Universitatea „Comenius” din Bratislava, cu cartea Domniei Sale „În direct”, în care primul interviu, publicat și în Poesis în 2011, este luat doamnei Jana Páleníková („Despre literatura română de azi nu se știe aproape nimic”). Discuția a alunecat repede spre acele detalii care ar putea ajuta la soluționarea unei traduceri în limba română, măcar a paginilor 130-153, unde se fac cele mai importante referiri despre Familia Ved­rö­dy la Baia Mare! I-am trimis Danielei paginile scanate, le-a expediat Janei și așteptăm! S-ar putea să fie o pistă reală! Specialiștii în istoria mineritului, prelu­crării, metalurgiei, orfevrăriei, medalisticii etc. din zona noastră pot avea o surpriză istorică plăcută. Dacă n-avem un Muzeu al Mineritului, măcar o istorie a mineritului să reușim să aducem pe piața ideilor. Se lucrează la ea. Nu am dreptul să spun cine și ce, dar am libertatea să rostesc o apreciere de tip AXIOS pentru cei care lasă urme documentare acolo unde urmele materiale s-au șters!

P.S. Dacă Jana Páleníková, expert în acest domeniu, încadrează literatura română între „literaturile mici”, adică mai puțin cunoscute la ei, aflați că în istoria valorificării bogățiilor subsolului, istoricii străini europeni știu mult mai mult decât ai noștri! Problema e că „mic” e prea aproape de „nimic”! Și cât de mic este nimicul! Căci e mult de lucru și pentru a ajunge mic, în comparație cu alte zone culturale!
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.