Biblioteca de idei. Expresia anului… (I)

La fiecare final de an anumite forumuri de analiză a limbajelor desemnează, uneori chiar cu rigoare științifică certă, ce cuvinte reflectă „ethosul” unei nații, „logosul” unei limbi, „kairosul” unei perioade… Altfel spus, ne comunică ce cuvânt a avut cea mai mare folosință, ce expresie a suscitat interesul mass-media, ce sintagmă s-a manifestat multirepetitiv și chiar durabil, ce forme de comunicare modernă au avut impact asupra unui număr mare de persoane.

Cei mai cunoscuți pentru clasamentele lor sunt specialiștii de la Oxford University, care fac aceste statistici din 2006. Ca și exemplificare, ne vom întoarce la ultimii ani, cu mostre elocvente. În 2016 a câștigat „competiția ros­tirilor” expresia post-truth (post-adevăr), în 2017 youthquake (inexistentă în dicționare, dar folosită de programatorii de limbaje cu sensul de schimbare importantă produsă ca efect al reacțiilor tinerilor!), în 2018 toxic, derivat din impactul altor sintagme „urgisitoare” asupra locuitorilor Terrei (Brexit, fake-news, Mișcarea MeToo, social-media etc.), iar în 2019 climate emergency, (urgență climatică). Evident că aceste designări de limbaj au în spate „istorii de cuvinte” uzitate, unele de impact, altele chiar… uzuale. Spre exem­plu, pentru climate emergency au fost sintetizate statistic climate crisis (criza climatică), global heating (încălzire globală), ex­tincție, emisie de gaze ș.a., fiecare participând cu indici de procent uriașe. Spre exemplu, compusul lingvistic modern în­călzirea globală a crescut de la un an la altul cu peste 18.000 la sută!!!

Pentru cunoscători e îndeobște știut că limbajul uman reflectă în linii accentuate tendințele so­cietății. Aceste top-uri care antrenează tot mai multe instituții de pe glob (! la noi încă nu s-a învrednicit nimeni!) au nu numai o valoare științifică în grupul lingviștilor, ci mai ales una strategică, pentru manipulatorii de opinie. Locuri fruntașe ocupă mereu expresiile-lozinci ale unor partide, dar, mai ales, analiștii de cabinet țin cont în discursurile pe care le proiectează pentru „perso­nalitățile momentului” să nu le scape ceva din ce este „cool” sau „politically correct”. Vă mai amintiți de glasnost, care nu în­semna „glasul nostru” cum credeau unii activiști, ci „trans­­parență” decizională? Ei, această expresie se spune că i-a fost sugerată conducă­torului sovietic Gorbaciov chiar de soția sa, care era la curent cu…curentele lingvistice moderne!

În unele zone ale lumii cuvântul anului este decupat, tradițional, de zeci sau sute de ani din sloganuri ale unor echipe sportive (rugby, footbal), din denumiri de băuturi ș.a.m.d. La popoarele mai așezate în structuri antropotro­pice sintagma „cuvântul anului” funcționează nu numai propensiv-retroactiv, adică prin analize statistice de densitate a unor expresii în limbajele curente de comunicare ci și pros­pectiv - progresiv - proactiv.

Ca exemplu putem lua Japonia, unde, pentru 2019, numele noii ere imperiale REIWA (frumoasă armonie) înseamnă „perspectiva” deschisă de venirea pe tron a împăratului Naruhito!

(Va urma)