Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 1 Mai , 2023

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis

de Teodor Ardelean

 

  • 25 ianuarie 1976. În Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia are loc, la ora îndătinată Sfânta Liturghie Arhierească pentru instalarea noului Episcop al nou-înființatei Episcopii, Emilian Birdaș. În partea de nord a naosului, ca o grădină înflorită, era așezat grupul de creștini veniți de la Rohia, satul natal al Preasfințitului. Slujba a fost condusă de IPS Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei și Mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului, Crișanei și Maramureșului. Acesta îi înmânează Episcopului Emilian, Cârja de păstorire spunând: „Primește toiagul acesta, ca să păstorești turma lui Hristos cea încredințată ție, și celor ascultători să le fie prin Tine, toiag de reazăm și întărire, iar pentru cei neascultători și nestatornici să-l întrebuințezi pe el ca toiag de trezire, toiag de cercetări. Vrednic este!” s-a rostit de trei ori și apoi a răsunat melodios, cântat într-o catedrală pătrunsă de vibrații sfinte și sfințitoare. La ora 12, din scaunul vlădicesc se ridică noul vlădică și cu dichero-trichere binecuvântează mulțimea credincioșilor și invitaților prezenți, în timp ce corul intonează imnul arhieresc. Au urmat celelalte cuvântări oficiale și Răspunsul noului Episcop. Au fost prezenți la slujire și PS Teoctist Arăpașu, IPS Nicolae Corneanu și alți ierarhi ortodocși, dar și conducători ai cultelor romano-catolice, reformate, evanghelice și unitariene.

 

  • 17 februarie 1938. Printr-o scrisoare expediată la această dată de Ion Mușlea învățătorului Vasile Grigor din Vad Maramureș, se confirmă primirea „interviurilor răspunsuri la chestionare” și, totodată, i se trimit alte chestionare (VIII și V).

 

  • 2 ianuarie 1931. Începând cu această dată și sfârșind cu 16 decembrie 1939, Pompei Hossu Longin (născut la 30 august 1897 în Cormeniș, pe Someș, cu studii la Săliște-Băsești, Cehul Silvaniei, Gherla și Budapesta, învățător în Tămășești-Ariniș, Vulcan-Hunedoara și Orșova-Severin) a fost corespondent al Muzeului Limbii Române și al Arhivei de Folklor a Academiei Române. A mai publicat folclor în „Comoara Satelor”, „Tudor Pamfile”, „Izvorașul”, „Opaițul Satelor” și „Doina”.

 

  • 2 februarie 1940. La recomandarea Președintelui ASTREI, prof. dr. Moldovan, președintele Despărțământului Centru Maramureș Sighet trimite lui Ion Mușlea, la Cluj, posibili corespondenți pe: Petru Lenghel-Izanu (Sighet), Teodor Utan (Vad), Ioan Vlad (Breb), Vasile Fodoruț (Desești), Ilie Roibu Pop (normalist la Cluj).

 

  • 25 ianuarie 1931. Învățătorul Niculai Iuga din Cetățele răspunde profesorului I. Mușlea, care lansase un Apel, în revista „Viața școlară” din județul Satu Mare, primind a deveni „membru corespondent”.

 

  • 2 martie 1931. Din Cetățele (azi în comuna Șișești, Maramureș) Niculai Iuga îi oferă lui Ion Mușlea detalii din sat cu privire la unele obiceiuri populare (Capra, Ridicarea crailor), oferind și „Lămuriri” despre „informatorii folosiți”.

 

  • 17 noiembrie 1976. Primește Bun de tipar la Editura Academiei Republicii Socialiste România volumul Atlas de anatomie a păsărilor domestice, realizat în limbile română, franceză, engleză și rusă de V. Gheție, Șt. Chițescu, V. Coțofan și A. Hillebran. Prefață: prof. Vasile Gheție (296 p.).

 

  • 28 mai 1932. O scrisoare lungă și foarte detaliată în obiceiurile „plânsului morților” trimite din Hărnicești (Maramureș) învățătorul Mihail Gogotă lui Ion Mușlea. Iar concluzia este așezată chiar din prima fază: „Nu știu dacă-n vreo parte a țării se practică obiceiul părerilor de rău după cel mort, în modul și cu semnificațiile obișnuite maramureșenilor”.

 

  • 21 iunie 1932. Mihail Gogotă din Hărnicești îi trimite lui Ion Mușlea, directorul Arhivei de folklor din Cluj, „unele bucăți alese din colecția de versuri pentru cei morți ale Dlui Mihai Covaciu, învățător în pensie și fost cantor în această comună timp de 30 de ani”.

 

  • 8 iulie 1932. Mihail Gogotă trimite directorului Ion Mușlea încă „18 bucăți alese, material suficient pentru cercetarea folkloristică în această materie”.

 

  • 25 iulie 1932. 56 bucăți culese de învățătorul Mihail Gogotă din Hărnicești (Maramureș) sunt expediate Arhivei de folklor din Cluj, directorului Ion Mușlea, personal.

 

  • 14 octombrie 1932. O pledoarie despre „Doină” întâlnim în scrisoarea lui Mihail Gogotă din Maramureș, trimisă pe adresa lui Ion Mușlea. „Acest dar, lăsat de Dumnezeu și sălășluit în inimile și sufletele neamului românesc, este stropit, sfințit cu sângele celor adormiți, pentru patrie … Doine? Dusă pretutindeni unde glas de român pătrunde, arătând lumii că neamul Râmlenilor este cântărețul doinelor în plaiurile Române, în timp de pace, și apărătorul neamului și pământului românesc, în timp de război”.

 

  • 29 aprilie 1933. Ion Mușlea îi scrie lui Mihail Gogotă, că materialele trimise „sunt cunoscute din cele 4-5 culegeri maramureșene publicate în ultimii 30 de ani” și, drept urmare, nu pot fi tipărite!

 

  • Ianuarie-iunie 1978. Cu privire la semiologia raporturilor dintre limbă și dialect de Victor Iancu, este studiul apărut în „Cercetări de lingvistică”An XXIII, nr. 1 și dedicat lui Dimitrie Macrea, la 70 de ani. De reținut că D. Macrea a fost conducătorul științific de doctorat al profesorului Victor Iancu.

 

·         1967. La Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, lector univ. Victor Iancu de la Institutul de Învățământ Superior Baia Mare, își susține doctoratul cu teza Palatalizarea dentalelor în limba română. Conducător științific: prof. univ. dr. doc. Dimitrie Macrea, membru corespondent al Academiei. Referenți științifici oficiali: acad. Iorgu Iordan, acad. Emil Petrovici, acad. Alexandru Rosetti, prof. univ. dr. doc. Ioan Pătruț.