Baia Sprie, un patrimoniu cultural şi natural inestimabil

Oraşul Baia Sprie are un însemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de aşezări omeneşti se regăsesc încă din secolele unu şi doi după Hristos. Oraşul va fi atestat documentar relativ târziu, într-o diplomă din 1329, în timpul regelui ungur, Carol Robert, care acordă locuitorilor primele privilegii.

Denumirea latinească era MONS MEDIUS, ceea ce în traducere înseamnă Muntele Mijlociu. Din această perioadă, oraşul îşi leagă existenţa de minerit şi de-a lungul secolelor va apărea în documente, alături de RIVULUS DOMINARUM, oraşul Baia Mare de astăzi, ca oraş liber regesc.
În anul 1360 îl găsim în documente cu numele de MONTANA NOSTRA, în 1348, sub numele de cetate CIVITAS MEDIO MONTIS, în 1390, sub denumirea de FELSOBANYA, în 1406, din nou CIVITAS de MONTE MEDIO, iar mai târziu, în secolul XIX, în 1851, din nou sub numele de FELSOBANYA.

Dacă Baia înseamnă mină, Sprie vine de la latinescul ASPER care înseamnă aspru, adică cu alte cuvinte în Baia Sprie existau mine cu condiţii aspre de exploatare.

Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, oraşul a fost în secolele XVIII şi XIX şi staţiune turistică. Multă vreme, minele din Baia Mare şi Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei. Deşi localitatea a avut parte de multe momente grele, bogăţiile din adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea şi refacerea pagubelor ivite.

Au fost perioade de înflorire, dar şi regrese marcate de scăderea populaţiei. Conform primelor date rămase din timpul împărătesei Maria Tereza, populaţia a crescut de la 300 de locuitori, la aproximativ 5000 de locuitori şi a rămas constantă până la mijlocul secolului trecut.

După Revoluţie, oraşul a început o perioadă de regres economic cauzată şi de închiderea activităţii miniere. Mineritul a lăsat un gol economic important şi o “gaură” la fel de importantă la bugetul de stat.

Actuala conducere a primăriei încearcă să redea oraşului strălucirea şi importanţa de altădată printr-o serie de proiecte curajoase şi inedite. Cel mai important, atât ca impact, cât şi ca valoare, este Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, care conţine două mari componente ce vizează pe de o parte refacerea infrastructurii şi modernizarea ei, şi, pe de altă parte, creşterea siguranţei cetăţenilor.