Avem CA al SC Parcuri Industriale. Mergem înainte

Zilele trecute, președintele Consiliului Județean (CJ), Ionel Bogdan, a prezentat un prim pas, dar unul hotărâtor, pentru înființarea unui parc industrial. Este îmbucurător că administrația județeană se apleacă spre această necesitate pentru economia județului. Nu putem decât să salutăm acest început, mai ales că minunatul nostru săptămânal a susținut dintotdeauna realizarea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, drumuri de mare viteză, care să lege nordul de restul țării și de lumea largă. Am susținut și realizarea unui aeroport internațional care să permită  mediului de afaceri legături rapide și sigure. Un parc industrial ar ridica zona, ar duce Maramureșul acolo unde îi este locul, între județele importante din punct de vedere economic, al afacerilor. 

Președintele CJ, Ionel Bog­dan, a prezentat o listă cu persoanele numite să facă parte din Consiliul de Administrație al SC Parcuri Industriale. Nume cunoscute, specialiști buni.
„Mergem mai departe cu proiectul parcurilor industriale. Am ales membrii Consiliului de Adminis­trație al Societății Comerciale
Parcuri Industriale SA, toți pro­fe­­sioniști, oameni cu expe­riență, capabili să gestioneze cu succes acest proiect important pentru dezvoltarea Maramureșului.
Membrii Consiliului de Adminis­trație SC Parcuri Industriale SA sunt:
1. Ciprian Borșan – președintele și fondatorul Maramureș Business Club. Cu o experiență de peste 10 ani în organizații non-profit, dedicate consolidării mediului antreprenorial, Ciprian Borșan este membru activ al Romanian Business Leaders, organizație repre­zen­tativă a comunității de business din România.
2. Daniela Stamatoiu – membru în Consiliul Director al Asociației Întreprinzătorilor Maramureș. Are peste 20 de ani de experiență în contabilitate, consultanță fiscală și audit financiar.
3. Dan Parascineti – director de operațiuni Vertical Integration Universal Alloy Corporation
Europe SRL. Are peste 12 ani de experiență în domeniul industrial aerospațial, dezvoltare industrială, integrare domenii noi de activitate în unitatea de business, transfer de activitate. Activitatea sa la nivel internațional acoperă Europa, Asia și America de Nord.
4. Sorin Potânc este de peste șase ani consilier al Managerului Ge­neral Aramis Invest SRL, unul dintre cei mai mari exportatori români. Cu o experiență profesio­nală de peste 40 de ani, a ocupat de două ori funcția de Secretar de Stat și a coordonat activități importante pentru companii de renume precum Petrom, Rompetrol și E-On.
5. Dumitrița Lazăr – reprezentanta Consiliului Județean Maramureș, are peste 17 ani de experiență în domeniul juridic, practician în insolvență, iar în prezent este consilier în cabinetul președintelui CJ Maramureș.
Numirea membrilor Consiliului de Administrație este importantă pentru demararea activității SC Parcuri Industriale SA, având în vedere că deja avem de la bugetul de stat 5 milioane de lei, bani ce pot fi folosiți pentru studii de fe­zabilitate, achiziții de terenuri sau pentru utilități.
Realizarea de parcuri industriale în Maramureș este unul dintre obiectivele principale ale Consiliului Județean, pentru că doar prin atragerea de investitori vom dezvolta economia județului, vom avea noi locuri de muncă bine plătite și vom crește calitatea vieții pentru maramureșeni”, a spus președintele CJ Maramureș.

Salutăm din nou inițiativa și vom sprijini activ toate demersurile făcute în acest sens. Cum am pu­blicat de-a lungul anilor multe materiale despre acest subiect, ne vom aminti momente din această perioadă.
Realizarea unui parc industrial a fost discutată, în Baia Mare, de dinainte de anul 2000. Administrația municipiului de atunci a dorit să  realizeze o astfel de structură  ce ar fi adus un plus de valoare afa­cerilor derulate la vremea aceea. În acei ani, nivelul șomajului a fost destul  de ridicat, dar în Baia Mare erau multe întreprinderi: IMUM, Combinatele, Flotația, IMUAS, ca atare s-a decis  să  se meargă pe incubarea afacerilor, nu pe un parc industrial. La vremea respectivă, nu existau multe date, informații despre o astfel  de investiție și nu era experiență. În concluzie, prima opțiune a fost realizarea unui Incubator de Afaceri, un Centrul de Afaceri.  Atunci  a fost decizia co­rectă.
Cu toate acestea, la începutul anilor 2000, a existat și un proiect frumos, în care apărea  realizarea unui Parc Tehnologic.
A fost pro­iectul în care era prezentat SoftVillage și TechnoPARK. Redăm câteva din datele prezentate atunci, respectiv strategii de dezvoltare economică, în perioada 2001-2010. Atunci, s-a constatat că în Baia Mare era o mare concentrare de Cafee-Internet, peste  27 de astfel de unități. Această constatare a arătat că exista o dinamică în domeniul tehnologii­lor informa­tice. Erau, la începutul anilor 2000, mai multe sute de specialiști în aceste tehnologii, grupați în peste 20 de firme de profil și în aproape tot județul.  
Explicația fenomenului a constat în explozia informațională, precum și în accesul liber la piața calculatoarelor, a conectării la internet, o adevărată revoluție a mileniului 3 - Diviziunea Digitală.
Cu toată poziționarea municipiului Baia Mare într-o zonă defavorizată economic, paradoxul existenței celui mai mare număr de firme de tip Cafee-Internet reprezenta o rea­li­tate de care nu se putea face abstracție în orice plan de dezvoltare economică. Așa a apărut SoftVillage și Parcul Tehnologic. Se lansase ideea de Oraș Verde, de afaceri „verzi”, se vorbea de protejarea mediului și de afaceri care să implice componenta informa­tică aflată în plină dezvoltare. Era în Baia Mare un grup de scriitori de proiecte remarcabil, din care
s-a detașat Petre Mitru, cel cu proiecte frumoase, poate prea frumoase pentru cei care decideau.
SoftVillage mai există, în decursul anilor s-a mai vorbit de el, dar nu s-a întâmplat nimic. Poate i-a venit vremea să fie pus în atenția specialiștilor și să fie realizat.

Printre cei pe care președintele Consiliului Județean i-a nomina­lizat să  facă parte din Consiliul de Administrație (CA) al SC Parcuri Industriale, se detașează Sorin Potânc, unul dintre profesioniștii serioși care a trecut prin toate perioadele de dezvoltare a județului, a Băii Mari. Probabil, el ar fi cel mai indicat să fie propus pentru conducerea CA. Dar membrii numiți se vor întâlni și vor trebui să își aleagă președintele. După acest pas, va urma găsirea terenului pe care se va realiza Parcul Industrial.

Un Parc Industrial are nevoie de infrastructură: rutieră, cale ferată și aeroport. Trebuie făcute utilită­țile și sunt necesare spații pentru construirea de hale, drumuri de acces interioare. De la începutul anilor 2000, de când se vorbea în Baia Mare de realizarea unui Parc Industrial,  se dădea exemplul parcurilor din județele învecinate. Unele dintre ele au fost povești de succes, altele, nu.
În concluzie, trebuie să știi să realizezi un parc industrial. Clujul are mai multe par­curi industriale, primul, Tetarom, s-a dovedit a fi prea mic pentru dezvoltarea pro­pusă. După anul 2005, s-au construit alte trei parcuri industriale în care se dezvoltă  afaceri de succes.
S-a făcut un parc industrial și în Jibou. Era și o vorbă amuzantă: „până și Jiboul are parc industrial, iar Baia Mare, nu”. Realizarea din Jibou nu a avut succesul celor din Cluj.  Acolo nu prea s-au înghesuit firme să dezvolte afaceri.  Singurul nume notabil vine din Baia Mare. Firma băimăreană Aramis are o fabrică de  arcuri la Jibou, în parcul industrial de acolo. Aceste
exemple arată că un parc industrial trebuie așezat într-un loc în care să existe infrastructură, legături cu toate zonele din țară și, mai ales, cu rutele internaționale aeriene, respectiv aeroport.

Dacă ne uităm la posibilele ampla­samente pentru viitorul parc industrial din Maramureș, Baia Mare, avem câteva sugestii în ur­ma docu­mentărilor realizate în anii din urmă.
Se vorbește de zona Recea, de un teren între Recea și Baia Mare. Ar fi un amplasament bun, cu legături spre drumuri și spre aeroport, dar nu credem că vor exista firme care să  se înghesuie pentru a face afa­ceri aici. Zona este destul de mică, înghesuită, ar fi un fel de parc industrial ca în Jibou. În Baia Mare pe platforma IMUM, este o zonă cu multe  hale distruse parțial ce ar putea fi închiriate cu „un leu”. Aici există și infrastructură, și utilități, dar este destul de complicat să circuli printre hale.  Ar fi nevoie de lucrări de amenajare, iar în zonă sunt mai multe firme, ceea ce ar îngreuna acest proces.
Al treilea amplasament pe care îl prezentăm este situat între Tăuții Măgherăuș și Cicârlău.  Sunt zeci de  hectare de teren, există utilități și, ce este mai important, aeroportul se află în apropiere. De asemenea, aici se află Gara Bușag, pe unde trec liniile de cale ferată ce leagă nordul țării de restul. Gazeta de Maramureș a prezentat proiectul cu gara din Bușag, ce ar fi reabilitată și reorganizată ca o gară  centrală pentru Baia Mare.  
Mai ales că se vorbește de căi fe­rate și reabilitarea, modernizarea lor pe regiuni, pe noduri feroviare. Pe partea de nord, nord-vest, avem punct nodal Cluj, cu un trafic mare pe linia de Oradea până în Satu Mare și Baia Mare. Din Baia Mare nu mai merge niciunde. De aici, trenul se întoarce, pleacă la Satu Mare... Concluzia este următoarea: Baia Mare este o fundătură pe partea de cale ferată. Și vedem că Bușag se află într-o poziție foarte bună. O gară Bușag funcțională ar prelua tot acest trafic, iar Baia Mare ar fi legată de Gara Bușag, având curse interne de tren. Curse care merg din jumătate în jumătate de oră. Se câștigă timp, bani, se descongestionează un trafic ce va fi greu și chiar infernal dacă se realizează un parc industrial. Pe aceeași logică ar trebui să se urgenteze construirea Drumului Expres. Dezvoltarea economică a zonei va face ca unicul drum care merge la Satu Mare să devină o povară. Să ne imaginăm ce se va întâmpla când se blochează circulația pe Dura.