Afacerea apa potabilă în Bârsana. Acuzat, primarul comunei!

Povestea apei din Bârsana începe în anul 1997. În acel an a început în România un program guvernamental prin care s-a dorit a se băga apă potabilă în localităţile rurale. Dar cum legislaţia românească prevedea ca să se bage apa potabilă doar în localităţile în care exista canalizare, programul a fost dat peste cap. Aşa că inteligenţii guvernamentali au găsit soluţia minune. Să se bage apă la cişmele, pe străzile satelor şi comunelor patriei. O soluţie idioată, care produce efecte acum, mai ales. Până în acest moment s-au cheltuit pe aiureala asta peste 500 de milioane de euro!

În Bârsana nu este apă de o lună, chiar două, cum s-au plâns unii dintre localnici. Ei acuză Primăria de afaceri oneroase cu apa plătită scump de cetăţeni! Am mers pe firul sesizării primite, în Bârsana.

Programul a început în Guvernarea Năstase, ca multe alte prostii ce au adus bani frumoşi unor firme, grupuri de interese. Pentru lucrările care au început în 2004 au „câştigat” două firme din Israel, Solel Boneh şi Tahal. În Maramureş s-au alocat 8 milioane de euro pentru lucrări la opt localităţi, printre care era şi Bârsana. Din cele opt au rămas doar patru, deoarece cele respinse nu aveau canalizare şi au fost urcate alte localităţi. Dintr-o pură coincidenţă, toate localităţile aveau primari pesedişti. Anii au trecut şi s-a realizat canalizarea, aşa că alte localităţi au ajuns pe lista cu cişmeaua.

Bârsana a ajuns prin 2010 şi s-au terminat lucrările în 2011. Peste 500 de case, după cum am primit informaţii aproximative, ar fi beneficiare de apă la robinet. Dintre acestea, sunt circa o sută care nu au contoare pentru apă.

Am încercat să vorbim cu primarul la telefon, dar nu a răspuns.

Drumul spre Bârsana este destul de bun, se lucrează susţinut şi nu mai sunt multe porţiuni care au nevoie de lucrări. Am ajuns în celebra localitate maramureşeană cu sentimentul că lucrurile poate stau bine. Am descins la Primărie! Un loc ce poate fi considerat centru de comună. Praf, mizerie, delăsare. Clădiri ponosite, neîngrijite, de altfel, ca şi primăria.

Primarul se numeşte Petru Cudrici şi este unul dintre cei mai vechi primari din judeţ, poate cel mai vechi. E din 1990 primar. Oamenii din comună spun că nu stă la Primărie, că nu e de găsit, că vine rar în localul în care se face administraţia locală. Poate de aceea arată totul aşa de urât.

Am găsit în Primărie două doamne care s-au uitat la noi ca la extratereştri. Primarul nu a fost şi nu se ştia unde este. Am rugat să îl caute la telefon. Cu chiu, cu vai a încercat şi, ca prin minune, primarul a şi răspuns. Chiar şi secretara a fost mirată de aşa noroc pe capul nostru. Omu’ ne-a spus că îi plecat cu treburi la Sighet, să facă rost de condensatorul sau dioda arsă la panoul electronic al pompei de apă. Ulterior, am aflat că această scuză cu „electronica” o foloseşte destul de des. Primarul a negat totul, nu a spus decât că încearcă să rezolve ca să fie apă. Am plecat din primărie cu nedumeririle noastre. Aşa că am mers prin comună să vorbim cu oamenii locului.        

După o oră şi ceva de discuţii cu cei din Bârsana, peste zece familii, am ajuns la concluzia că le este frică de primar şi de ce ar putea face după ce plecăm noi din localitate. Nu au vrut să îşi dea numele, dar s-au plâns de situaţie. Le-am promis că nu vom da nume, dar expunem în spaţiul public ce ne-au spus. Toţi, majoritatea, au spus cam acelaşi lucru. Au dat bani şi nu au apă, nu au contoare unii care folosesc abuziv apă, iar cei cu contor trebuie să plătească. Au vorbit de primar, de consilierul personal, de grupuri de interese, cel mai amintit a fost Paşca, cel cu piscină. Dar au spus că nu doar apa este o problemă. Multe maşini merg fără să se plătească impozitul aferent, ca şi la multe case care nu plătesc deoarece proprietarii sunt prieteni de-ai primarului şi formează nucleul de votanţi ai lui Cudrici.

„Omul ăsta ce umblă după bani, o fost înainte vice…nu ştiu cum îl cheamă, Mihalca parcă, l-am întrebat de ce nu a pus ceas la toată lumea care are apă. Şi mi-a spus că nu mă interesează. Am dat 13 milioane de lei când m-a legat, dar alţi bani nu am mai dat. Până nu leagă pe toată lumea…Şi pe unii i-o legat de 5 milioane, pe alţii de trei milioane, pe alţii de bună ziua că îs prieteni. Au grădini care le udă şi lasă apa să curgă în neştire. Eu de ce să plătesc, că suntem puţini şi nu consumăm decât strictul necesar, iar alţii consumă şi lasă să curgă. Păi să vedeţi cum se rezolvă lucrurile. Mi-a spus acesta ce umblă cu chitanţa că unii s-au răstit la el şi nu i-a legat. Să facem şi noi gură! Îşi bat joc de noi! În comuna Bârsana nu avem un gram de apă de trei săptămâni şi nu avem nici fântâni, că este o zonă mai pietruită şi nu este apă. Îşi bat joc de noi cum vor ei!

În 2011 s-a legat apa la case. Eu am plătit 13 milioane de lei vechi. Zece milioane şi cinci sute a fost legatul la o casă, dar cei care au avut mai departe de reţeaua principală au plătit mai mult. Dar în contractul pe care l-am primit scrie că am dat doar un milion cinci sute de lei vechi. Nu m-am uitat atunci când am primit contractul. Am văzut după aia. Am fost fraieri şi fraieriţi! Eu am ceas, cămin, de toate, dar sunt vecini care nu au ceas. Ei udă grădina, duc în grajd, pun în fântâni, lasă apa deschisă şi curge, curge. Sau iarna lasă să curgă să nu îngheţe. Cine plăteşte? Cei cu contor! Că dacă nu ai ceas, îţi poţi bate joc de cei cu ceas.

Un alt vecin nu avea ceas şi i-am tot spus că nu are şi toată ziua spăla în curte de toate şi grădină şi aşa…Până la urmă s-a dus şi a pus ceas, acum nu mai spală nimeni, nimic în curte. De ce unii îşi bat joc de noi? Trebuia de la bun început să se pună ceas la toţi. Trebuia să se facă şedinţă să se spună oamenilor că se bagă apa, dar că ea trebuie plătită. Cât consumi atât să plăteşti! Nu ar mai fi fost scandal. Aşa, o făcut care ce o vrut! Din ce am auzit, că oamenii vorbesc, sunt o sută de familii care nu au ceas. Vă daţi seama că ăia consumă în prostie.

Şi eu vreau să primesc factură, nu să vină cu tot fel de chitanţiere false, aşa cum umblă ăsta din primărie. Toată lumea vorbeşte, dar nu are nimeni curaj să le spună în faţă. Eu, dacă am spus ceva, o spus că sunt obraznică. Aşa mi-o spus domnul Mihnea (omul cu chitanţierul şi fost viceprimar după spusele unora din oameni).

Nu se ştie exact de ce nu mai este apă. Ne spun tot felul de minciuni, La unii într-un fel, la alţii altfel, dar minciuni! Ba că nu mai au bani, ba că e arsă o pompă, ba că o ars nu ştiu ce piesă. Dar atunci când umplu piscina lui Paşca nu mai avem apă. Se duc acolo la chef, beau, mănâncă şi să fie şi apă, nu? Când îşi bagă ăsta apă două zile nu avem noi! Profitor, om de-a primarului. Aşa cum sunt şi alţii. Gaşca primarului şi cei care stau pe lângă ei. Aşa o câştigat şi alegerile!”ne-a spus unul dintre localnicii nemulţumiţi.

„De când s-o băgat apa, în Bârsana numai probleme sunt. S-au luat bani pentru asta, câte 13 milioane de lei vechi şi nu s-au dat chitanţe. La unii s-au pus ceasuri, la alţii nu. S-au făcut lucrări de mântuială. Mie mi-au pus o ţeghe şi atât. Păi asta face 13 milioane? Nu mi-o făcut cămin corespunzător să nu îngheţe iarna, o lucrare de mântuială. Dar în Bârsana nu este doar unul, sunt sute de oameni la care nu s-au dat chitanţe pe bani. Şi se încasează cum are chef ăla cu chitanţierul. Are omu’ trei milioane, dă doar unul şi scapă… Normal că nu are cum să fie apă! Nu sunt bani de unde să se plătească atâta apă. Cine ştie ce fac acolo! Consilierul primarului e cel care merge să încaseze. La unii le ia bani, la alţii nu, aşa cum am spus mai înainte. Pensiunea Paşca, să fie întrebaţi cât au plătit ăia, că nu au plătit nimic. Se bagă tone de apă acolo! Apa comunei o bagă ăla în piscină şi nu plăteşte! Sigur că acolo merge primarul, fostul vice, mănâncă, beau…şi apa merge în piscină, iar oamenii plătesc. Dar îs mai multe. Acolo la Primărie fac ce vor ei. Dacă ai nevoie de primar, nu îl găseşti, nu răspunde la telefon, tot timpul îi plecat. Rar când vine la Primărie!

Păi, vă spun. Mulţi profită de el. Sunt cei cu firme, cu maşini la care nu le bagă impozit, sunt oamenii lui şi ei îl aleg! Sunt foarte multe maşini care circulă şi nu sunt băgate la impozit. Sunt multe lucruri la Primărie care nu sunt legale! Nu este organizare. Acum vin cei care lucrează afară şi vor să mai facă câte ceva, dar nu pot că nu este apă. Ar trebui un om care să se ocupe numai cu asta. Fiecare casă să aibă ceas, să fie apă în permanenţă. Atunci când au băgat, când au luat câte 13-14-15 milioane de lei pentru asta nu au ştiut că nu au debit pentru a face faţă? Au luat banii şi nu au făcut ce au spus că fac. Eu nu am apă de două luni! Dar acolo unde sunt ei, pe străzile lor, este apă tot timpul! Ştiţi ce fac, închid apa pe anumite străzi, ca să aibă ei tot timpul. Aşa primesc ordine cei care se ocupă cu instalaţia!”, ne-a spus un alt localnic.

La ieşirea din localitate l-am vizitat pe celebrul Paşca, cel cu piscină. Ştia că venim, probabil a fost anunţat de vizita noastră. A negat că ar folosi apa fără să plătească. „Plătesc câte 7-8 milioane de lei vechi, pe lună. Dacă nu aş fi eu, nu ar fi cu ce să se plătească apa. Dar eu am forajele mele, am trei fântâni, nu pot sta fără apă”, a spus Paşca.

Consilierul personal al primarului ne-a spus că îl cheamă Ioan Godja, oamenii cu care am vorbit au spus de unul Mihalca.

„A fost o lucrare a Consiliului Judeţean executată prin Solel Bonenh. Ei ne-au predat-o acum! Este lucrarea lor şi nu a fost executată prin Primărie. Şi la recepţie au venit ei, nu am avut noi treabă! Prin 2010 a fost recepţia.

Ar fi ceva probleme cu debitul la apă. Forajele nu sunt de suprafaţă, îs de 30 de metri şi nu aduc la suprafaţă debitul necesar. Acum a fost şi o defecţiune la panoul electronic şi am chemat pe cel care a montat panourile electrice, un muncitor-inginer care a venit o dată de la Oradea şi nu a putut să facă reparaţia, dar acum a adus şi nişte piese pentru calculator şi i-a dat drumul. A dat drumul, aşteptăm să se umple! Nu vine debitul care ar fi trebuit. După noile foraje aveam 18-19 metri pe secundă. Acum avem 8-9 metri pe secundă. Aşteptăm să se umple rezervoarele ca să putem să le dăm la toţi. Cei care sunt pe principală, sunt mai jos, ăştia ar avea apă, dar ceilalţi nu ar avea. Dar să revin la întrebarea dumneavoastră, anul acesta am preluat noi reţeaua.

Legat de racordurile la case, ce pot să vă spun? A fost prima dată un băiat, apoi a fost altul, cel care face şi întreţinerea”, a spus consilierul primarului, Ioan Godja.

La întrebarea dacă sunt oameni care nu au contoare, consilierul a zâmbit cu colţul gurii.

„Acuma ştiţi cum îi! Unii…sunt foarte puţini care nu au contoare. Nu există să fie o sută de case…astea îs discuţii! Apar astea în momentul în care nu este apă. Atunci spun unii…nu ştiu ce! Că ăla are piscină, că ăla…Nişte aberaţii până la urmă! Sunt nemulţumiţi că nu au apă, nu au nici în fântâni. Da! Este adevărat că încasez banii pentru apă cu chitanţa! Păi…s-o vorbit la Vital! Să vedem dacă ne preiau ei! Dacă or să vrea, ar fi soluţia cea mai convenabilă. Le-o predăm lor şi ei se vor ocupa şi de întreţinere, de tot!”, a spus consilierul personal al primarului.

„Nu! Astea sunt poveşti cu banii! Taxa de racord a fost 10,5 milioane de lei vechi. Reţeaua a trecut prin faţa casei, iar de acolo unii au avut trei metri, alţii cinci, până la reţeaua interioară. Nu există un grup al sătenilor favorizaţi de primar! Iar legat de Paşca! Are o piscină ce se alimentează din fântâna lui, are apometre, tot…Nu îşi permite să stea fără apă când are turişti…Are foraje şi acum are un nou foraj, nu stă el în apa asta…Piscina are 80 de metri cub şi plăteşte, are chitanţe. La noi metrul cub de apă costă 3,50 lei fără TVA. Iar el nu schimbă apa…acum cu chestiile astea noi are nu ştiu ce pastile…Omul a făcut pe cheltuiala lui lucrări de amenajare…Ştiţi, când nu este apă, încep că ăla este de vină, sau altul, aşa îi cu oamenii! Ce se întâmplă în continuare?

Am fost şi ieri acolo, am fost şi la Apele Române să facem două stăvilare pe râu să ridicăm nivelul râului. Şi dacă ne aprobă, să inundăm zona aia, unde îs forajele. Să facem şi noi ca cei din Sighet!”, a spus Ioan Godja, fost viceprimar şi consilier personal al primarului. L-am mai întrebat dacă primarul stă la serviciu şi de ce nu răspunde la telefon.

„Acum ştiţi! Eu nu pot să oblig pe nimeni să răspundă la telefon. Au şi cei de aici de lucru…De asta sunt funcţionarii din Primărie, să răspundă când este cazul!”, a avut un punct de vedere interesant fostul vice despre cum ar trebui să decurgă o administraţie locală în relaţia cu cetăţeanul.

Am vorbit cu Alexandrina Bancoş, directorul general al Vital, despre situaţia din Bârsana. Nu ştia nimic. „Noi nu am preluat nimic de la Bârsana. Nu s-a vorbit nimic cu cei de acolo! Ca să preluăm, trebuie în primul rând să fie membru ADI”, a spus Bancoş.