• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Octombrie , 2014

A apărut o nouă instituţie românească în Dreapta Tisei: Muzeul de Istorie şi Etnografie din Apşa de Jos

Românii din Dreapta Tisei au, de acum, oficial o nouă instituţie care evidenţiază istoria şi valorile autentice. Prin efortul lui Ion Botoş s-a înregistrat juridic primul muzeu al românilor din Transcarpatia: Muzeul de Istorie şi Etnografie din Apşa de Jos.

 
 

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” a organizat la Apşa de Jos, în perioada 27 – 28 septembrie, a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „90 de ani de la fondarea primei societăţi cultural – religioase româneşti „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, în Maramureşul Istoric din dreapta Tisei”. Este vorba despre un proiect sprijinit de Departamentul Românilor de Pretutindeni.

 

În cadrul acestei manifestări, în 27 septembrie, a fost inaugurat Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, în localitatea Apşa de Jos. „Este prima instituţie de acest gen, românească din Ucraina. În şcoli mai sunt câteva colţuri muzeale româneşti, dar este pentru prima dată când vorbim de o asemenea instituţie din Ucraina. Este vorba de o instituţie privată, care acum s-a deschis oficial. Până acum muzeul a funcţionat şi a putut fi vizitat sub aripa Uniunii Regionale «Dacia», dar acum a fost înregistrat cu personalitate juridică şi ca instituţie aparte. Altfel spus, a apărut o nouă instituţie românească în Dreapta Tisei: Muzeu de Istorie şi Etnografie”, ne-a declarat Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia».

L-am întrebat pe Ion Botoş cât de greu i-a fost să adune exponatele din Muzeu: „de acest lucru s-a ocupat toată familia. Unele obiecte au fost donate, dar majoritatea au fost cumpărate de familia mea. Nu am făcut încă un inventar, dar sunt câteva mii de piese. Cea mai veche piesă pe care o avem este o jumătate de sabie găsită în satul Topcina în locul numit Peştera, care a fost datată ca fiind din anul 1600 înainte de Hristos. Muzeul este întins pe 120 mp în interior şi vreo 400 mp în aer liber, structurat pe mai multe secţii: în primul rând Secţia de Etnografie, Secţia Carte Veche, Secţia Documente Vechi, Numismatică, Ceramică şi Secţia Ţăranului Român. Avem şi o secţie Radio-Tv, pentru că este un aspect legat de viaţa românului din Dreapta Tisei mai ales în ultimii 100 de ani de la despărţirea de România. În această secţie avem radiouri şi televizoare vechi, şi sute de plăci care au fost legate de sufletul românului din Dreapta Tisei.

Am acordat o importanţă aparte colectării de documente pentru că acestea sunt dovada clară că aici în Dreapta Tisei au locuit întotdeauna românii. Avem documente şi din secolul XVII-lea. Avem şi carte veche ce a circulat în această zonă pe parcursul sistemelor politice care au trecut peste capul românilor de aici de când am fost în componenţa Statului Român, apoi Cehoslovac, apoi Ucraina Carpatică, perioada hortistă, şi perioada rusă, iar apoi perioada Ucrainei independente”.

 

De unde a pornit pasiunea lui Ion Botoş pentru a aduna obiecte vechi? „Totul a început în studenţie când eram la Lvov, iar acolo era un profesor universitar Vasile Petruş. El era originar din Transcarpatia şi era şeful de catedră la microbiologie în Lvov. Primele lecţii de istoria românilor le-am primit de la el. Când a început să mă întrebe despre istoria românilor nu am prea ştiut şi atunci a zis că merit cea mai mică notă. El ştia foarte bine istoria românilor şi a Transcarpatiei deşi nu era român. Şi de acolo am început să învăţ pentru că mi-a stârnit curiozitatea pentru istoria românilor. Eu am făcut şcoala în perioada sovietică, dar nu am ştiut o boabă despre români, pentru că nu ne-a învăţat nimeni în şcoală. Era un subiect tabu tot ce era legat de istorie şi de neam. Iar după ce am terminat facultatea m-am împrietenit cu un român din satul Peri care încropise un muzeu de la care am învăţat multe. Apoi, un rol important în fondarea Muzeului l-a avut Viorel Ciubota, fostul director al Muzeului Judeţean Satu Mare, Mihai Dăncuş fostul director al Muzeului Maramureşului, Gheorghe Todincă actualul director de la Sighetu Marmaţiei şi tot colectivul din Muzeul Maramureşului. Primul obiect din Muzeu l-am cumpărat în 1984 şi era o lampă veche, iar de atunci am adunat încontinuu obiecte. Şi iată că acum a luat naştere această instituţie”, a explicat Ion Botoş.

 

La evenimentul din dreapta Tisei au participat invitaţi din România (Bihor, Satu Mare, Maramureş – Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare, Cluj- Napoca) şi Ucraina (Consulatul General al României la Cernăuţi în frunte cu doamna consul general Eleonora Moldovan – care sprijină toate acţiunile românilor din Dreapta Tisei, o delegaţie a românilor din Cernăuţi, în frunte cu academicianul Vasile Tărâţeanu, reprezentanţi ai administraţiei regionale de la Ujgorod, din Teceu etc.).

 

„Este prima instituţie de acest gen, românească din Ucraina. În şcoli mai sunt câteva colţuri muzeale româneşti, dar este pentru prima dată când vorbim de o asemenea instituţie din Ucraina”.

Ion Botoş

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.